Istoria și geografia competenței (orto)grafice

Rezumat

Competența ortografică, parte integrantă a competenței de comunicare lingvistică, trebuie suplimentată cu două ingrediente: competența punctuațională și competența de aranjare a textului. Istoria formării acestor trei componente ale competenței respective (trama) pornește de la asimilarea literelor, a scrisului de mână și, la momentul actual, a tastării, conjugate cu asimilarea și aplicarea normei ortografice și punctuaționale, fără să se încheie vreodată: se schimbă norma pe durata vieții, apar cuvinte noi sau cel care scrie începe să exploreze valoarea stilistică a grafiei. Cei 9/12 ani de studiu instituționalizat al limbii și literaturii române sunt marcați de enunțuri-noduri în proces: ce anume trebuie să învețe elevul, în ce consecutivitate, cum interacționează aceste achiziții cu alte materii școlare, astfel ca la fine de gimnaziu sau liceu să fie capabil a soluționa eterna problemă ”Cum e corect?”.

Cuvinte-cheie: competență, tramă, curriculum, ortografie, punctuație, normă, stilistică.